ÎNTRUPARE   


Am vizitat Israelul cu câțiva ani în urmă și am avut câteva experiențe minunate dar nici una nu a fost într-unul din locurile comercializate aglomerate, cu oameni alergând în toate direcțiile, încărcate de strigăte și zgomote ce-mi asaltau simțurile. O astfel de experiență am avut-o pe drumul ce coboară dinspre Ierusalim spre Betleem unde dealurile se coboară în terase spre văi lipsite de verdeață și de copaci. Unde solitudinea locului m-a in vitat la visare și imaginația mea a putut să se joace liberă și să atingă cu degetele credinței și inimii piesajul dezolant rămas ca mărturie. Acolo unde am putut să mă dezleg de realitatea imediată de istoria reprezentată prin tot felul de clădiri și monumente,  acolo am gustat cu adevărat cuvintele Bibliei. Deși prin pietrele stând ca martore credincioase am auzit strigătele istoriei , de multe ori căutam  să trăiesc  o experiență similară cu cele trăite cînd ascultam pe tăticu citind din Biblie și eram transpusă în Betleem cu două mii de ani în urmă. Priveam dealurile golașe și auzeam cuvintele profetului Mica din cap.4 cu vers 8 " Iar la tine, turn al turmei, deal al ficei Sionului, la tine va veni și la tine va ajunge vechea stăpânire împărăția ficei Ierusalimului." Parcă vedeam turnul spre orizont și eram îndreptățită să cred că păstorii aceștia de care vorbesc evangheliștii nu erau orice fel de păstori care pășteau orice fel de oi. Oile acestea erau destinate  jertfelor din Templu nu erau tăiate pentru consumul general ci erau sacrificate pe altar ca jertfe de ispășire a păcatelor.                     
         Privi-ți cu mine cum soarele își aruncă ultima privire de rămas bun înainte să coboare după deal și lumina începe să se schimbe din galben auriu în vinețiu ca în final să se strângă toată în ea lăsând întunericul și frigul să-i ia locul. Ici-colo se aprind lumini tremurânde în sat și pe bolta de catifea neagră. Păstorii iscodesc cu ochii mijiți- întunericul gros care scoate în relief  strălucirea  stelelor- ca să prindă orice mișcare neașteptată și nejustificată. Nu duc doar turma la adăpat și la păscut ei o păzesc de animale răpitoare și de hoți ziua și noapte. Nimic neobișnuit și periculos în vecinătate. Se reazămă de toiege cufunda-ți în gânduri.
      Dintr-o dată întunericul se trage deoparte în fața gloriei cerești care s-a coborât deasupra oilor ghemuite unele în altele
...." un înger al Domnului s-a înfățișat înaintea lor și slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoșat tare. Dar îngerul le-a zis: " Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un  MÎNTUITOR care este HRISTOS, DOMNUL(Luca 2: 8-11)".
        Pentru mine acesta înseamnă CRĂCIUN. Ziua când a coborât pe pământ celui ce îngerii îi conferă titlul de Mântuitorul Hristos  Domnul.
        MÂNTUITORUL, căci este Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatele mele. "Când a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele ISUS nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece.(Luca 2:21). Rădăcina numelui Isus este Iosua care înseamnă "Dumnezeu este mântuitorul" sau "Cel ce împlinește lucrările Domnului".
        HRISTOS, unsul care se coboară din seminția lui David despre care au vorbit profeții cu sute de ani înainte de nașterea Sa. "El va fi mare și va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt și Domnul îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. Va împărăți peste casa lui Iacov în veci, și împărăția Lui nu va avea sfârșit(Luca1:32-33)".
        DOMN, ultimul nume din titlu care încoronează nașterea. Pruncul nu a avut o zămislire normală ca a celorlalți oameni făcând-o pe Maria să întrebe: "Cum se va face lucrul acesta?" "Îngerul i-a răspuns:"Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfântul care se va naște din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
     Pruncul născut în ieslea Betleemului a existat din etern iar eternitatea știu că este atributul lui Dumnezeu." Și tu Betleeme Efrata, măcar că ești prea mic între cetățile de căpetenie ale lui Iuda , totuș din tine Îmi va ieși Cel ce va stăpâni peste Israel și a cărui obârșie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veciniciei.( Mica 5:2)" Eu în loc de naștere am văzut coborârea lui Dumnezeu în lumea mea. Am văzut prin credință cerul deschizându-se și aducându-mi vestea răscumpărătoare când coboram spre Betleem. Prin credință am văzut păstorii cu turmele lor ascultând îngerii cântând osanale.
MÂNTUITORUL meu, HRISTOSUL meu, DOMNUL meu! Mesajul care a umplut inima lor de dorința de-al căuta nu oricum ci în grabă mi-a umplut inima și mie. Acolo pe dealul gol ce coboară  la Betleem am auzit  mulțimea de oaste cerească lăudând pe Dumnezeu, și zicând: "Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui!"
  silvia-varvara seman 2012