ZIUA CA UN AN, ANUL CA MILENIU!

Un fir de păr, cel care  o să rămână pe perină
când mă voi scula din așternut mâine dimineață.
Cercetat cu minuțioasă atenție
într-o zi milenară. O mie de ani ca o zi!
Răsucindu-se sub ochiul deschis, uriașă lupă
măsurând distanța dintre
naștere și moarte 
în ani lumină
până la lună și înapoi odată.
Să se delecteze cu codul meu genetic.
Cuprinsă în palma ce din lutul pământului
m-a născut. M-a contopit
în El până la indentificare,  
chiar în ziua când s-a deschis
geana luminii prelungită cu un an.
Trăiască Domnul în veac!
Cu delicatețea cu care
a așezat stele pe firmament,
va închide cărbunele în palma Sa
Va amesteca praful cu sângele jertfei sfinte
Să mă nască diamant străveziu.
Cu mine în inimă v-a stăbate galaxiile
și căile lactee
până v-a ajunge acasă.
Unde mă v-a pune bucățică de mozaic
deasupra ușii de nord
întregind fresca!

Cel mai mare cadou-Să fii copilul lui Dumnezeu!
silvia-varvara seman