Thursday, June 21, 2012

Beloved Sister,

I know that I can trust you with my most cherished tresures, with my heart and soul and with every secret I hold. I know that you will listen without criticizing me for my mistakes.You hear what I am trying to say, even when I fail to express myself clearly. I know that I can believe you without worrying that you will mislead me because you are honest with me even when honesty means disagreement. I know that you will accept me, despite every wrong turn I've taken and every bad decision I've made. You simply love who I am. I know that our hearts are connected on the deepest level. You know me so well; your insight and your view of me make me feel complete. I'm proud of the strength we have together and I am honored to call you my sister(R Hill). You and I can talk about things that no one would ever understanted. we were part of each other's childhood, are a vital part of each other's present and will be an important part of each other's future. No matter the physical distance between us, we're never far apart. There is a bond of love and trust that no distance could ever break. You are more than my sister...you are the person I can't wait to tell when something good happens and the one who understands me during the most difficult times as well. We can share anything with each other-good, bad, and ridiculous. We are always honest and ready to help each other if needed.Through simple conversation, we share every emotion and feeling. And those emotions we share are part of the strength of our bond. Strong, durable and enriching, our relationship means more to me than you'll ever know. You have always been there for me and deep inside, I know you always will be...just as I will always be there for you.(D.Gephart)
          
              "HAPPY BIRTHDAY MY LITTLE SISTER"

Tuesday, June 12, 2012



                Rugăciune de dimineață

Tatăl meu ceresc. Doamne, Dumnezeule atotputernic. Doar Tu cunoști inima fiecărui om cu tot ce este în ea. Te rog în această dimineață să-mi cercetezi inima. Să mă  mângâi în mijlocul durerii mele și a încercării prin care trec. Iartă-mi păcatele și greșelile făcute conștient sau din neștiință prin cuvintele mele, prin faptele mele prin tot ce-am făcut sau neglijat să fac. Iartă-mi, Tată ceresc păcatele mari și mici și nu mă pedepsi după cum merit. Din adâncul sufletului mă căiesc și-mi cer iertare. Arată-Ți mila și îndurarea. Cum se îndură un tată de copii săi te rog să Te înduri și Tu față de mine. Dă-mi înțelepciune să caut cuvântul tău sfânt și dătător de viață ca să nu mai greșesc împotriva Ta. Te rog să-mi dai credință adevarată, nădejde și dragoste. Numai la tine este mântuirea. Doar în tine sufletul meu își găsește răscumpărare. Tu cunoști adâncul sufletului meu, dă-mi putere și pune-mi piciorul pe stânca mântuirii. Dă-mi putere Tată ceresc în slăbiciunile mele și vindecă-mi trupul și sufletul. Acum când încep ziua am nevoie de armura tăriei Tale divine ca să pot rezista atacurilor înșelătoare, a săgeților arzătoare ale celui rău. Dă-mi te rog scutul adevărului și învrednicește-mă să biruiesc tot ce împiedică trăirea mea ăn sfințenie și neprihănire. Tu asculți glasul și cererea copiilor Tăi. Ai ascultat pe proorocii Tăi, ai ascultat pe leproși. Ai ascultat pe cel ce a alergat în pustiu căutând singurătatea și ai luat cu puterea Ta pe Noe din mijlocul oamenilor  într-o arcă . L-ai inchis în ea salvându-i viața. Închide-mă și pe mine în Tine.  Hrănește-mă cu pâinea vie din ceruri a cuvântului Sfânt. Astâmpără-mi setea cu apă din izvorul vieții. Umple-mă de Duhul Tău cel sfint. Petrece ziua aceasta cu mine.Amin.

silvia-varvara seman
           


              Lacrima

Plutesc
prin colbul de argint al neantului.
Sunt lacrima căzută
din ochiul ce-a văzut veșnicia.
M-am deprins din geană
și alunec pe obrazul pălmuit
în noaptea judecății.
Mă cuprind cu aripi înghețate
planetele împietrite
în clipe de durere infinită.
Plutesc legănată
un fulg de nea.
Mă  topesc în palma fierbinte
sfâșiată de cuiul răstignirii.

silvia-varvara seman

Monday, June 11, 2012


                                                                    IERTARE
         

         Acum știu. Am siguranța că Dumnezeu a decis în mod benevol să nu își mai aducă aminte de păcatele mele. ( Evrei 8:12 și 10: 17) Pasajul din Ieremia 31:34 scoate în evidență acest adevăr "căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor". Nu am știut lucrul acesta când am fost tânără și mă frământa gândul dacă la ziua cea mare a judecății de apoi când se vor deschide cărțile, cum este menționat în Apocalipsa 20:12- câte păcate vor fi scrise în ele. Doar cele mari? S-au le-a aruncat Dumnezeu pe toate în marea uitării?
  Acum știu că Dumnezeu nu a șters din memoria Sa lista cu păcatele mele ci a decis să nu-și mai amintească de ele. A decis să nu se mai gândească la ele. A nu te mai gândi la ceva nu înseamnă a uita definitiv ci este mult mai mult, înseamnă să nu-ți mai readuci în mod repetat și intenționat acel lucru în memorie. Pacatele mele sunt scrise cu negru în arhivele cerului dar peste fiecare dintre ele este scris cu litere mari însângerate IERTARE.
  Deosebirea dintre iertare și amintire este critică. Când am iertat pe cineva care ne-a greșit, ne-a nedreptățit sau ne-a rănit adânc înseamnă că am decis să nu ne mai aducem aminte de păcatul lor împotriva noastră. Este posibil ca amintirea durerii cauzată de nedreptatea ce ni s-a făcut să ne copleșească mereu și mereu- atâta timp cât Dumnezeu nu ne-a vindecat pe deplin gândurile.
       Îmi vine în memorie o experiență personală. O prietenă a hotărât în urma unei circumstanțe triviale să reacționeze disproporțional cu situația, călcând în picioare prietenia rănindu-mă pe mine și familia. Acum știu că a făcut-o din aroganță și invidie. Mult timp m-am luptat cu sentimentele de neiertare. De câte ori o vedeam simțeam o săgeată  intrând și înfingându-se mai adânc în inimă. Am descoperit că a repetat aceeași experiență cu alți prieteni comuni. Acum când apar amintirile în minte de fiecare dată și fără întârziere pronunț ăn gând cuvântul iertare. Am acceptat că doar Dumnezeu poate să îi schimbe caracterul  și să o convingă de greșeala ce a facut-o. Și pe mine să mă elibereze de neiertare. De câte ori dezgropam lucrurile  ce-au trecut satan le condimenta cu amărăciune. Este necesară dezgroparea unor lucruri dureroase din trecut dar doar în scopul vindecării. Dacă-L vom ruga pe Tatăl ceresc El ne v-a da putere să rezistăm ispitei de-a permite gândurilor despre păcatul persoanei respective să rodească amărăciune. Iertarea nu cere ca nedreptatea suferită să fie uitată ci să nu mai aducem intenționat gândurile despre faptă repetându-le mereu și mereu în inimă. Să nu facem din neiertare o povoară pe care să o legăm de noi să o purtăm neîncetat și să cădem sub povoara ei. Iertarea adevărată din adâncul inimii este divină, dătătoare de pace. "A greși este omenește, a ierta este dumnezeiește" (A. Pope). Dacă vrem să înțelegem și să experimentăm iertarea - dând-o și primind-o, trebuie să o privim cum o privește Dumnezeu. Iertarea este hotărârea Sa de a nu mai ține în seamă păcatul. Iertarea lui Dumnezeu nu se bazează pe merite ci pe îndurarea și bunătatea Sa. Vedem iertarea Sa la cruce. Datorită iubirii Sale, Tatăl a trimis pe singurul Său Fiu să sufere chinurile răstignirii. Să sufere cea mai amarnică umilință. "Cristos, de asemenea a suferit odată pentru păcate, El, cel neprihănit pentru cei nelegiuiți, ca să ne aducă la Dumnezeu"(1Petru3:18). Baza iertării noastre constă în faptul că "... Dumnezeu își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi "(Romani 5:8). Când suntem nedreptățiți de cunoștințe doare dar nu se poate compara nici pe departe cu durerea provocată de unul drag și apropiat. O nedreptate mică, o greșală care poate fi scuzată nu necesită neapărat iertarea. Iertarea înseamnă să iertăm celui care ne-a pricinuit o pagubă sau o durere "cum v-a iertat și Dumnezeu pe voi în Cristos"(Efeseni 4:32). Ne rugam mereu "și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștrii"( Matei 6:12). Este posibil când te gândești la iertare să ți se strângă inima, însă Dumnezeu ne v-a ajuta să iertăm când îngăduim acest proces. Chiar luarea hotărârii de a ierta, pune în acțiune puterea lui Dumnezeu care vindecă sentimentele noastre rănite. Apostolul Pavel ne arată că atâta timp cât păstrăm dreptul de răzbunare, nu putem să ne iubim dușmanii (Romani 12;9).Trebuie să dăm la o parte nedreptatea care ni s-a făcut, ca să fim spălați în râul dreptății divine și să nu se poată murdări izvorul curat al inimii. "Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul prin bine" spune Pavel în vers 21.
    "Cel ce nu poate ierta pe alții distruge puntea, peste care el însuși va trebui să treacă, dacă vrea să intre în cer, întrucât fiecare om are nevoie de iertare" spunea cu secole în urmă G. Herbert. A ierta nu este ușor dar este benefic, este eliberator. A ierta este divin. Iertarea vine dintr-o inimă care a fost iertată. Cu cât ți s-a iertat ție mai mult cu atât mai mult vei ierta și tu altora. Iertați-mă. Iertați-vă. Iertații pe alții. De  7 ori 70. De câte ori este nevoie.
Odă iubitului

La mijirea zorilor
îmi murmură cuvinte muiate în farmecul și
beatitudinea neașteptatului.
Ajutor ce ridică sarcina de pe umeri
când mă amenință cu strivirea.
Prietenul care-mi cunoaște inima
după zâmbetul care fie îmi inundă fața
sau doar ridică subtil colțul gurii
sau zâmbetul oglindit în împărtășirea bucuriei.
Este vântul de sub aripi ce-mi ține zborul liniștit.
Încurajarea fiecărui vis ce s-a aninat
de cupola cerului ca un măr verde de ram.
Este degetul ce-mi culege lacrima la fiecare grijă
la fiecare amintire tristă, la durerea adâncă și rece.
Speranța viselor împlinite sau doar bănuite
stări muiate în farmec și desfătare.
Toate acestea și mai mult au îmbrăcat forma cărnii sale.
Îmi dăruiește împlinire când mă desfată
cu vorbe mincinoase care-mi spun că sunt tânără
când oglinda credincioasă scoate limba si-mi arata  obraznica
adevărul-pânza de păianjen a ridurilor țesute de trecerea timpului.
Este mângăierea din întunericul furtunii
brațele tandre ce mă strâng la piept dându-mi putere
când nu mai pot face un pas.
Nu este nimic neobișnuit nici nou
totul a început când eram copii
ne-am luat de gât și am pornit râzând pe cărarea vieții.
Îmbătați de iubirea ce-a rămas și acum
după ani la fel de dulce și îmbietoare.

silvis-varvara seman

Tuesday, June 5, 2012

Tu și Eu

Tu și cu mine putem vorbi
despre orice.
Lucruri pe care alții nu le-ar înțelege.
Suntem parte a trecutului inocent
a schimbătorului prezent
A elusivului viitor.
Oricât de mare depărtarea dintre noi
sufetele noastre nu se despart
rămân împreuna ca o fortăreață
a viselor inocente.
Ești partea din mine căreia
ard să-i spun lucrurile miraculoase,
Care înțelege durerea
pe care o ascund de ochi dușmani.
Cu tine  împart bucata de pâine
uscată și lingura de miere.
Cu tine pot să râd cu lacrimi de durere.
Pe tine te-am iubit de la început ai fost maestru ce
mi-ai pictat viitorul în liliachiu.
Cu tine uitându-ne  la cineva
putem râde, avem aceeași imagine
tipărită pe retină,
sunt vorbe care pictează
cascade  vesele în lumină.
Cu tine la fel de bine îmi este
să visez cu ochii deschiși în miez de zi
ca și atunci când legănată de cântecul duios
mă plimbi prin sferele cerești.
Cu tine alături îmi împlinesc destinul
și-l anin de-o stea cu coadă
ce duce cu ea în praf de argint
trecutul, prezentul, viitorul

silvia-varvara seman.




SPECIAL

You are something-and someone- very special. YOU really are. You're a one-of-a-kind treasure, uniquely here in this space and time. You are here to shine in your own amazing way, sharing your smile and making a beautiful contribution to this world. You have qualities that so many people would love to have, and those who know you are so glad that they do. You've got a big heart and a good and sensitive soul and a way of seeing things that only special people know. You are kind and wise and wonderful. You are strong and caring and giving. You have so many gifts within- those you're only beginning to discover, and all the ones you're already aware of. Never forget what a treasure you are.That special person in the mirror may not always get to hear all the complements you so sweetly deserve, but you are so worthy of such an abundance... of friendship, joy, and love.( D. Pagels)
SISTERS CARRY EACH OTHER IN THEIR HEARTS FOREVER AND ALWAYS

Whether they live near each other or far apart, sisters walk through life together. They're there for each other no matter what... sharing everything. Sisters are connected at the heart and in their blood, and theyr loyalty to one another is permanent. No one can ever break that bond. They don't give up on each other easily. They have the utmost sensitivity and compassion for one another because they were born into the same family. Sisters aren't afraid to break rules for each other. They defend each other; they take chances for each other. They've cried together and laughed together. They know each other's secrets. They forgive each other when they make mistakes, and they can almost read each other's mind. Sisters teach each other lessons as they stand by each other in life, and they are there for each other through everything that matters. No one can ever take the place of a sister. Thank you for being mine. I carry you in my heart forever and always.
THANK YOU SO VERY MUCH FOR BEING YOU

There are so many things that go into making you who you are. Your kindness and caring come straight from your heart, and your smile can light up an entire room. You have this incredible way of bringing comfort and understanding to any situation, and your laughter is truly contagious. I really admire you for all the wonderful ways you make this world a better place to be. Spending time with you is like a huge hug for both my heart and soul that leaves me feeling happy all day long. I don't know if I could ever really find the words to express to you how very much you mean to me. So far now I will just say," THANK YOU SO VERY MUCH FOR BEING YOU"(E. Mastro).
Singurătate

Te temi de singurătate sau cauți singurătatea? Ce este de fapt singurătatea? Este o stare sufletească? Este un spațiu? Absența cuiva?.......Iubesc singurătatea!
TRĂIRI

Nu în ani, luni sau ore
nici în efemere clipe
număr timpul.
Număr timpul în fiecare respirație
în sentimentele de durere
si cu cele de bucurie îl opresc.
Număr timpul cu zvîcniri de inimă
de prea multă fericire.
Cu fiecare strângere dureroasă
când țipătul îngheță pe buze
căci am trecut în neființă.
Număr timpul cu fiecare
înghițitură de aer ce-mi despică
trupul de suflet și de duh.
Număr timpul cu fiecare
revenire la normal, la banalitate
Număr timpul cu fiecare trăire adevărată.

silvia-varvara seman