Nu poți pleca

Nu pleca!

Nu acum după ce-ai suprapus

lumea ta peste lumea mea și

ne-am contopit în marea de culori.

Nu acum când fiecare lacrimă

se prelinge în dâre de curcubeu

pe fața timpului.

Nu acum când tot cea fost vechi

am aruncat pe altarul viitorului

și praful l-am amestecat în apa vieții

stingând jarul galaxiilor abia născute.

Nu acum când fiecare infiorare

a gândului

mă face să tresar

căci recunosc prezența ta.

Nu acum când ai stăpânirea.

A ceea ce sunt

ce gândesc

ce simt

și ca să mă desprind de tine

ar însemna sinucidere.

Cum să trăiesc fără inimă?

silvia-varvara seman