INTEGRITATE 

     Cuvântul integritate vine din latinescul integritas=totalitate, întregime, plinătate. Rădăcina cuvântului este inter=care înseamnă neatins, intact, întreg. Integritatea este vitală pentru caracterul creștin autentic . Este ca sănătatea pentru trup. 

     Un creștin adevărat este integru și nu va fi divizat sau duplicitar și nici ipocrit. El este un întreg fără nimic de ascuns și de aceea lipsit de teamă. Viața lui este o carte deschisă. 

     "Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta (Matei 6:19)".

     Domnul Isus ne arată clar că integritatea implică inima, intelectul și voința. Întreaga ființă interioară. Inima pe care și-a pus-o în mâna Domnului, dăruind iubirea sa celui Preaînalt. Este statornic pe cale și ochii săi sunt ațintiți la Domnul. Asemenea lui Avram care era străin și călător dar și-a fixat ochii credinței la Dumnezeu și la patria cerească.

     Credinciosul integru va servi pe un singur stăpân. O va face cu toată voința și din toată inima. Când ne supunem Stăpânului etern, găsim libertatea adevarată și pentru că ne face slobozi, vom fi cu adevărat slobozi. Când încerci să slujești la doi stăpâni, te vei împărți. O persoană împărțită este lipsită de integritate. 

     O privire fixă dă lumină. Înțelegere. Când vei privi cu un ochi într-o parte și celălalt în partea opusă vei avea două perspective contradictorii, ceea ce va creea diviziune și întuneric în înterior. Persoana fără integritate va crede că întunericul este lumină. "Dumnezeu este lumină, și în El nu este întuneric. Dacă zicem că avem părtășie cu El, și umblăm în întuneric, mințim și nu trăim adevărul (1Ioan 1:5-6)". "Dacă zicem că n-avem păcat, ne înșelăm singuri și adevărul nu este în noi ( Ioan 1:8)". Ne mințim pe noi înșine și vedem minciuna ca și adevăr. Minciuna devine un mod de viață și omul mai vede nimic greșit în aceasta. Ipocrizia va deveni duplicitară.  "Dacă zicem că n-am păcătuit, Îl facem mincinos și Cuvântul nu este în noi (1Ioan 1:10)". Ne mințim pe noi înșine îi mințim pe cei din jur, îl mințim pe Dumnezeu. Decăderea morală din noi va schimba lumina în întuneric. Totul începe cu o privire dublă care umple o minte și o voință divizată și o inimă împărțită.

     Se cere o transformare radicală "..să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ (Coloseni 3:1-2)". Să ne păstrăm omul interior curat "înaintea lui Dumnezeu (1Ioan1:7-9)".

    Când omul trăiește în minciuna față de sine, duplicitate și ipocrizie, minciună față de alții integritatea sa va fi distrusă pas cu pas. Lumina din el devine întuneric. Omul îl face pe Dumnezeu minciunos și rezultatul este căderea. Lumina a devenit întuneric adânc unde nu mai pot discerne ce este curat, de ce este necurat. Ce este drept de ceea ce este greșit. Lumina dintr-un om integru strălucește pentru că în El este lumina lumii. Când această lumină se fregmentează umbre se strecoară înăuntru, lumina devine întuneric ce este greșit devine bun, iar păcatul este acceptabil. 

     "Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine" (Matei 15:8)." Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască? (Ieremia 17:9)".

   "Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta cu toată inima. (Ieremia 29:13)".
     Integritate sufletească începe cu integritatea ochiului, a minții a inimii. Ațintindu-ne ochii spre Domnul Isus, căutându-L cu toată inima ținându-ne mintea curată și trează vom menține integritatea spirituală și sufletul va propăși.

silvia-varvara seman